fiecare secundă smulge o bucată din mine,
până mâine voi fi un schelet cu oasele ciobite.
nu pot să mai privesc sau să vorbesc
sunt un bolnav cu amintiri rupte.
nu demult aveam aripi, şi-i priveam pe toţi de sus
nimeni nu mă atingea, erau prea mici.
.........................
azi, sunt o umbră călcată în picioare
bătută de vânt şi ploaie.
azi, şi moartea mă ignoră...